marți, 25 mai 2010

ma schimb si mut

si fata de tine. si fata de google.

ma mut pe AICI.

o sa-mi fie dor de ne blog. da, si de tine:



video

sâmbătă, 17 aprilie 2010

pe cine ai suna?

Pe cine ai suna daca nu ai avea decat un minut? Acum, exact in momentul asta.

Pe cine ai suna? :)

pardon :D

joi, 15 aprilie 2010

PR Cultural - 3 da, 3 nu

Na ca vreau cartela blogway de la CNSC. Na ca vreau si nu vreau sa fac pr cultural. Din 3 motive. De fiecare.


In primul rand, ca sa vad de ce as vrea si de ce nu sa fac pr cultural, ar trebui sa-mi clarific bine care-i treaba cu pr-ul cultural. PR-ul cultural e, la prima vedere, pr pentru un domeniu/segment/companie cu specific cultural. Asadar, un scop in sine. Practica face insa ca pr-ul cultural sa se confunde cu pr-ul prin cultura. Mai clar, companiile care au oricare alt domeniu de activitate aleg o tema culturala si isi fac pr pe spatele ei/sub umbrela ei.


Asadar, ca sa vorbim despre pr cultural intr-o forma cat mai pura, ne referim doar la companii care au ca domeniu de activitate cultura (suna a limbaj de lemn, stiu).


De ce as vrea?


Pentru ca, in primul rand, sunt un boem si sa faci PR pentru cultura e ca si cum ai iubi fata frumoasa, desteapta dar saraca rau.. Asadar, 1. as face-o pentru ca sunt masochist/boem


2. Cred ca intreg domeniul culturii ofera o plaja ampla de potentiale abordari din partea unui PR-ist. Mai concret: ai un eveniment cultural de facut. Buget mic, pretentii mari. Faci un parteneriat cu o scoala de arte, mai chemi niste studenti de la Teologie sa-ti cante, plus o expozitie prin care promovezi niste artisti si-ti mai umpli si tu spatiul, le legi pe toate intr-un concept si gata! Acum e clar ca am abordat simplist toata problema dar, intr-adevar, cand spui ca faci un eveniment/ o campanie de tip cultural esti deja privit altfel si pleci de pe alta pozitie de negociere (e in interesul altcuiva, nu al tau sa faci cultura, tu te pui in folosul comunitatii)


3. Pr-ul cultural iti da o stima de sine ridicata. Intalnire cu fostii colegi de liceu: ce mai faci, Ionel? Pai sunt strungar sef. Mitica? Sunt ajutor de bucatar. Alex? Fac PR pentru Institutul Cultural .... Cred ca lucrurile pleaca de la faptul ca cei care fac PR pt cultura dau impresia ca, daca fac asta, atunci e clar ca toata ziua asculta numai Mozart si rasfoiesc albume de-ale lui Kandinski. Ori si asta, ca si PR-ul pt real-estate, de exemplu, presupune sa stii cu ce se mananca dar nu sa te pricepi cu adevarat in respectivul domeniu.

de ce nu as lucra in PR Cultural?

1. Fiindca am impresia (care s-ar putea sa fie un partipri) ca nu se castiga bine din domeniul asta.

2. Imi pare ca a juns aproape un cliseu in zilele noastre de pr-isti invatacei inca. Toti isi doresc sa faca pr pentru o institutie de cultura. Asta probabil da impresia ca se mai indulceste ceva din felul in care inca e vazuta meseria asta: manipulatori grosolani care, de fapt, nu muncesc cu adevarat caci nu vezi ridichea crescand in urma lor.

3. Nu as face pr cultural pentru ca am descoperit domenii in cadrul carora mi se pare mult mai interesant sa fac pr: real-estate, IT, cat mai business, in general. Dar poate fi si din cauza faptului ca pana acum, cu cateva mici exceptii, nu prea am avut ocazia sa fac "PR pentru cultura".

Pentru ca ma simt ca la un eseu argumentativ din liceu, voi trage si o concluzie in cadrul careia ma voi pozitiona de o parte sau de alta a baricadei :)

As face PR pentru o institutie culturala pentru ca un profesionist lucreaza pentru orice client din orice domeniu daca, bineinteles, nu i se cer compromisuri inacceptabile. Asadar, astept cu nerabdare ocazia sa fac PR la nivel inalt, pentru un scop cultural. Astept, de asemenea, propuneri :)

Si nu m-as supara de m-as alege doar cu o cartela :)

vineri, 9 aprilie 2010

cand eram mici

video


Cand eram mic, inainte sa plec la scoala, inainte sa ajung la ea, inainte sa ma culc, deschideam winamp-ul si ascultam pasarea colibri.

Habar n-am cum se intampla de mi se deschideau porii mintii si sufletului, mi se colorau ochii si lumea de-afara. Sentimentul nu poate fi comparat cu nimic, nici nu trebuie. De-o mana puteam lua tot aerul si de cealalta pe tine si pe toate femeile frumoase din lume. Apoi apropiam mainile si imbratisam multumit toata intrebarile si raspunsurile dintr-o zi, in fiecare zi. Asa am crescut si asa am invatat sa ma indragostesc de lucrurile simple.

Si mereu am spus ca pe o melodie de-a pasarii colibri ma pot indragosti de orice suflet si el de mine. da-i play, ia-o de mana, apropie-te de ureche si repeta-i: 2000 de ani...

azi, la birou, stresat si un pic fara chef am deschis youtube-ul si am dat de ea. si o tot ascult.

ce dor mi-era de voi, omuleti


vineri, 12 martie 2010

@mama_lui_andrei, il lasati pe @andrei la #tweetmeet sa jucam #baba_oarba?

tweetmeet e, dupa cum spune si numele, o intalnire a twitter-istilor. tweetmeet-ul nu e insa numai tweetmeet. poate fi si un tweetmeet tematic. Pana acum au tot fost tweetmeet-uri (fotbaltweetmeet, rugbytweetmeet etc.)

ma gandeam azi ca or sa apara tot felul de intalniri din astea. de curand am auzit ca cineva face berbectweetmeet (ati ghicit, sunt berbecii din twitter). mergand pe ideea asta o sa se faca un tweetmeet al celor care nu au fost vreodata la un tweetmeet si, de ce nu?, un tweetmeet al celor care nu sunt pe twitter.

in curand o sa vedem vaduvtweetmeet (insa pentru asta tre' sa asteptam sa treaca ceva timp, avand in vedere media de varsta destul de mica a celor care folosesc twitter-ul). nu o sa treaca mult si o sa se stranga la un tweetmeet si cei care nu agreaza ideea de a merge la un tweetmeet, pentru ca trebuie si ei sa se cunoasca, sa-si impartaseasca motivele pentru care nu merg la o astfel de intalnire.

tweetmeet-ul o sa se dezvolte cat o sa traiasca twitter-ul si in curand o sa vedem pe contul mama_lui_andrei tweet-uri si RT-uri cu: @mama_lui_andrei, il lasati pe @andrei la tweetmeet sa jucam #baba_oarba?

Pana atunci, poate facem un tweetmeet noi astia care am deschis pagina. suntem prea putini? nu-i nimic, facem un tweetmeet cu cei care il cunosc pe @alextunaru. tot prea putini? ok.

cei care cunosc vreun alex pe twitter, dau reply aici, se intalnesc si invitatii surpriza vor fi toti alex-i de pe twitter.

sa facem unirea pe #romaniamaretweetmeet! sa ne gasim iubite pe #blindtweetmeet! sa dam dintr-un tweetmeet in altul! tweetmeet-uieste-ma! tweetmeetui-ne-am!

vineri, 5 martie 2010

stii ca esti prost platit atunci cand ai mai multi centimetri in p...s decat milioane in salariu

david a aflat de nush unde ca ”stii ca esti prost platit atunci cand ai mai multi centimetri in p...s decat milioane in salariu”.

ne-am permis sa dezvoltam pe tema asta:

qrqbu: bine, in cazu asta, la mine e greu sa fiu platit bine
qrqbu: dar e geniala
qrqbu: ideea
david: :))
qrqbu: partea proasta/buna e ca nu esti platit pt cati centimetri ai...
david: corect, e partea proasta pana la un anumit punct
david: de acolo in sus ai vrea sa ai p...sul cat ti-e salariul
david: :))
qrqbu: :))
qrqbu: alta parte misto
qrqbu: cu timpul
qrqbu: salariu iti trece
qrqbu: pardon
qrqbu: creste
qrqbu: :))
qrqbu: pe cand pen...l, de la o varsta, e ca pensia
qrqbu: vine rar si atunci se consuma repede

acum ma gandesc mai bine si imi dau seama de ce nu stau fetele cu mine. considera ca am salariu prost, desi eu le spun ca am peste o mie de euro :D


Va doresc o zi buna si va stau la dispozitie pentru orice alte detalii,

cel ce nu va fi niciodata bine platit

PS: de asta sunt prost platiti astia din Africa.

miercuri, 24 februarie 2010

cum va place diareea?

dragii mei,

suntem deschisi la minte, nu-i asa?
va propun un exercitiu de imaginatie gastronomica: cum ti-ai produce, daca ai vrea sa-ti generezi, cea mai groaznica, teribila, lichida diaree si ai avea la dispozitie oricare 5 alimente/bauturi?

Varianta mea:

1. bere
2. ghiveci de legume
3. iaurt
4. struguri
5. zeama de varza

optional, zeama de varza si iaurtul pot fi inlocuite de mentos, respectiv coca-cola, pentru ”mai mult decat diaree”

va astept, dragii mei cufuriti, sa imi dati cele mai tari 5 ingrediente pentru o diaree de vis.

luni, 15 februarie 2010

cea mai frumoasa poezie de la ultimul fulg cazut incoace

ninge iar,
zapada e frumoasa!
ninge iar,
parc-as sta in casa!

neaua-i multa,
și zarea e in ceata!
neaua-i multa
si-omatu-i peste fata!

azi din nou,
cad fulgi peste asfaltul inghetat!
azi din nou,
omatu-i de cacat!


astept propriile voastre opere, ”cauzate” da a ”n”-a ninsoare din iarna asta.

vineri, 12 februarie 2010

nu e un eveniment

un eveniment nu e ”un eveniment” decat daca nu se comporta si nu decurge cum era asteptat sa se intample (evenimentul in sine).

de la un timp, sunt tot mai putine evenimente din care fac ”un eveniment”; asta pentru ca pe masura ce receptorii umani percep tot mai des trecerea de la eveniment la ”un eveniment”, devin insensibili, ca o talpa umblata prin pietris. Rar mai sunt evenimente de genul asta.

spre deosebire de mine insa, exista persoane care fac ”un eveniment” si atunci cand nu e cazu, cand nu e niciun eveniment la mijloc. probabil fiindca, pastrand alegoria, nu au mers decat pe covorul moale si le place sa-si viseze super-talpa strivind pietris in admiratia talpilor mai fine, de femei.

evenimentul zilei a trecut la Trustul Ringier. In contextul schimbarilor si falimentelor care apar la tot pasul in media, in perioada asta, nu e niciun eveniment, cu atat mai putin ”evenimentul zilei”.

nimic nou sub soare. cate un eveniment ici si colo, dar, in rest, nimic din care sa faci ”un eveniment”.

miercuri, 10 februarie 2010

exercitiu II

da-i play si asculti. citesti din momentul in care intra refrenul :)


Asculta mai multe audio Muzica

cine esti, cine sunt. unde zambesti cand te trezesti, unde mergi dupa ce te ridici din patul singur, unde ma cauti cu privirea pe drumul catre serviciu.

ce iti trece prin minte cand iti asezi parul si iti dai ochii pe spate. ce ascunzi in pumnii mici, seara tarziu, in taxi. ce soapte auzi, noaptea, pe holul hotelului, in spatele tau. cat de lungi iti mai lasi unghiile, in parul cui...

oare mai poti sa minti. care eu. care tu. cati ani mai ai. cati ani mai sunt. cand am ras. cand m-ai sarutat. cand chicotesti. cand iubesti. cand ai. iubit.

chiar asa. cand. ai. iubit.

miercuri, 3 februarie 2010

exercitiu

inca iti mai dau add. esti in cercul meu de prieteni dar te vreau mai aproape. si-ti tot dau add...

iti sunt follower si sunt followed, stiu. google-ul iti recunoaste blogspot-ul meu de la prima litera si ti-l sopteste usor, in ritm de batai de inima/tastatura, stiu.

am si-un mecanism ciudat care-mi spune cand te faci invizibila si nu vrei sa-mi zambesti, impersonal, cu dintii albi, mari, sau chiar sa laugh out loud. "e aici, crede ca n-o vezi. intinde mana, saruta-i pleoapele, tampla, linia maxilarului, clavicula dezgolita, degetul batand nervos aerul de deasupra click stanga."

inca iti mai dau add.

marți, 19 ianuarie 2010

sa lasi sania...

sania aluneca pe derdelus cu o viteza ametitoare. controlez cu atentie fiecare miscare. gard stanga, groapa, usor dreapta, sania lui zaki...goala. i se aude vocea din sant. si aici, aici nu ai ce sa-i faci: trambulina - o ridicatura intinsa de pamant, lata cat tot derdelusul, urmata de o groapa usoara, lina.

aici pierzi controlul. si cei care s-au mai dat stiufoarte bine: daca vrei sa treci in viteza si sa depasesti groapa, trebuie sa... sa nu faci nimic. lasi sania sa zboare cateva secunde. inchizi ochii si iti dezmortesti gatul. lasi gura deschisa ca sa simti cum e aerul sus. nu incerci sa o controlezi! sania se desprinde de zapada si te duce unde stie ea. tu ai incredere si tragi aer puternic in piept. unde aterizezi, ce faci dupa aia, ce-o sa zica ceilalti de fata ta de bleg in timpul zborului nu mai conteaza. doar lasi sania...

si acasa, cu mainile gheata in apa rece, nu-ti poti explica de ce o simti placuta, calduta. pesemne ca e de la secundele acelea...

vineri, 15 ianuarie 2010

ce-o sa faci, alex?

in fata blocului meu moare un cersetor. demult si fara ani, cu viata masurata in dimineati-gheata.

azi l-am auzit vorbind. ba nu, vorbindu-i-se. statea cu mana intinsa, ba nu, inghetata. o doamna trecea pe langa el si il intreba ce a facut toata viata de cerseste. de ce nu a muncit? ce a facut?

m-am aplecat, indoindu-mi paltonul sa nu se boteasca, l-am strans de guler. ce-ai facut, alex? ce-ai facut? cum erai tu cu sperantele si glumele tale...

el a tacut si s-a uitat cu ochii amuzati la mine.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

la

multi ani! e criza. blestemi ca e in viata asta. la horoscop zice cate ceva de 7 ani de saturn in nush care zodie, semn ca te doare burta mult timp de-aici incolo.

serviciu merge, prime-ul la fel, masterul incaseaza si atat. iti permiti. ai bani, iei cat vrei.

si te-a lovit nostalgia scrisului pe blog. la 5 dimineata. dupa ce te-au acrosat mai toate nostalgiile posibile.

ce mai faci, blogule? ce mai faci cand nu scriu eu pe tine? existi? fara mine, dumnezeul tau? ai vazut ce trafic ai? nu cunosti cuvantul...

Bine-am revenit.